20 iul. 2016 | 13:36

Apollo 11: cinci lucruri pe care nu le știai despre prima misiune pe Lună

ȘTIINȚĂ
Apollo 11: cinci lucruri pe care nu le știai despre prima misiune pe Lună

Pe 20 iulie, în urmă cu 47 de ani, misiunea Apollo 11 își atingea obiectivul, iar Neil Armstrong devenea primul om care a pus piciorul pe Lună.

În data de 20 iulie 1969, Neil Armstrong și Buzz Aldrin deveneau primii oameni din istorie care pășeau pe Lună. Călătoria durase aproape trei zile, iar pe 19 iulie, astronauții de pe Apollo 11 au început pregătirile finale. Abia pe 20 iulie, aterizarea a început, iar odată finalizată, Neil Armstrong a transmis mesajul de confirmare către NASA: ”Tranquility Base here, the Eagle has landed” (trad.: Baza Tranquility aici, Vulturul a aterizat). În cazul în care vreți să aflați mai multe despre misiunea respectivă, puteți vedea mai jos cinci dintre lucrurile mai puțin cunoscute în legătură cu aceasta.

Neil Armstrong a greșit replica spusă la aterizare

”Un pas mic pentru om, un pas uriaș pentru omenire” nu este replica exactă pe care Neil Armstrong ar fi trebuit să o recite la aterizare. După cum scriu și cei de la CNET, americanul ar fi trebuit să spună în prima parte ”Un pas mic pentru un om”. Din fericire, eliminarea cuvântului ”un” a dat naștere uneia dintre cele mai memorabile afirmații din istorie.

Steagul american probabil a dispărut

Este bine știu faptul că astronauții de pe Apollo 11 au plantat steagul Americii pe suprafața Lunii. Însă, la decolare, Buzz Aldrin a observat că steagul a fost doborât de propulsoarele vehiculului, astfel că sunt șanse mici ca acesta să se mai regăsească pe Lună. Cel mai probabil, steagul american s-a dezintegrat din cauza condițiilor vitrege de pe Lună.

Americanii nu i-au uitat pe cosmonauții sovietici

Din fericire, antipatia guvernului american față de sovietici nu s-a transmis și în rândul astronauților. Odată ajunși pe Lună, Armstrong și Aldrin au lăsat acolo, printre altele, medalioane prin care îi onorau pe Yuri Gagarin, primul om care a ajuns în spațiu, și pe Vladimir Komarov, unul dintre cei mai buni prieteni ai lui Gagarin și primul om care a călătorit în spațiu de două ori. Ambii decedaseră în timp ce se aflau în misiuni.

Iuri Gagarin a murit pe 27 martie 1968, după ce avionul pe care îl pilota s-a prăbușit la 190 de km de Moscova. Nu doar el, ci și instructorul de zbor Vladimir Seryogin și-a pierdut viața în acest incident. Conform Adevărul, Gagarin și Seryogin făceau o serie de teste cu un aparat de zbor MiG-15UTI. Autorităţile ruse au anunțat atunci că avionul s-a prăbușit după ce piloții ar fi încercat să evite un stol de gâște sau un balon meteorologic.

După o jumătate de secol, misterele ce înconjoară moartea primului om care a zburat în spațiu au fost spulberate de cosmonautul rus Alexei Leonov. Acesta a încercat, timp de 20 de ani, să obțină permisiunea de a divulga exact ce s-a petrecut în acea zi.  Potrivit unui raport declasificat, moartea lui Gagarin a fost provocată de către un alt pilot. Un Su-15 care era programat să zboare la 10.000 de metri în acea zi ar fi încălcat procedura, zburând la 400-500 de metri de sol. Acesta a destabilizat aparatul în care se aflau Gagarin și instructorul. Cei doi nu au mai reușit să-l stabilizeze și s-au prăbușit.

De cealaltă parte, Vladimir Komarov este primul om care a murit în timpul unei misiuni în spațiu. Accidentul său este probabil unul dintre cele mai terifiante momente din istoria sovieticilor. În 1967, la întoarcerea pe Pământ, parașutele de frânare de pe vehiculul său nu s-au activat în mod corespunzător, iar rusul și echipajul de la sol știau că îl așteaptă o moarte sigură. În ultimele sale minute de viață, Komarov a avut ocazia de a-și lua rămas bun de la soția sa, blestemându-i pe cei care l-au pus într-un vehicul spațial defect.

Astronauții nu au scăpat de birocrație la întoarcere

După ce au aterizat pe Pământ, astronauții au intrat în Statele Unite prin Hawaii. Prin urmare, aceștia au fost nevoiți să completeze aceleași foi pe care le-ar vedea un călător obișnuit. În dreptul câmpului unde era specificată zona din care au plecat, ei au scris ”Luna”, iar printre bunurile declarate s-a numărat și ”praful de pe Lună”.

Americanii nu au beneficiat de asigurări de viață

Toți cei trei astronauți care au luat parte la misiunea Apollo 11 știau că se implicau într-una dintre cele mai periculoase misiuni efectuate vreodată. În asemenea condiții, o asigurare de viață costa enorm și nu este de mirare faptul că Armstrong și restul nu și-au permis așa ceva. Astfel, ei au fost nevoiți să apeleze la o soluție alternativă. Armstrong, Aldrin și Collins erau deja vedete, iar mulți oameni își doreau un autograf din partea lor. Astfel că ei au semnat sute de plicuri poștale, pe care familiile lor ar fi putut să le vândă în cazul în care nu se mai întorceau de pe Lună. Din fericire, nu a fost nevoie de comercializarea plicurilor din asemenea cauze.