„Tigaia” care a dat naștere muzicii Rock&Roll

, 10 Aug, 11:34

Versatilă, ieftină și relativ ușor de manevrat, chitara acustică a fost un element de referință pentru muzica rurală a Americii secolului 20. Totuși, nu era tocmai eficientă într-un eventual sincron cu alte instrumente, fiind pur și simplu mult prea tăcută.

Lucrurile s-au schimbat atunci când Orville Gibson a introdus în 1936 modelul ES 150, o chitară care promitea să aibă o „voce” care să se facă auzită cu adevărat. Ceea ce era inedit la ea e capacitatea de a transforma sunetul unei corzi vibrante de chitară obișnuită într-un semnal electric, care putea fi amplificat și reconvertit într-un sunet clar, la un volum mult mai mare. Chitara electrică e instrumentul care a revoluționat muzica jazz, blues și country și a făcut posibilă popularizarea muzicii rock&roll.

es-150

Cu toate acestea, instrumentul care a primit patentul în 1937 s-a numit Rickenbacker Frying Pan și a fost inventat de G.D. Beauchamp, partener al lui Adolph Rickenbacher în Electro String Instrument Corporation din Los Angeles, după cinci ani de eforturi. Denumirea de „tigaie” vine din asemănarea izbitoare cu unealta nelipsită din orice bucătărie respectabilă. Procesul patentării modelului a fost întârziat din mai multe motive, printre care și bazarea noului instrument pe o inovație în inginerie care data din secolul 19.

rickenbacker frying pan

Atunci când o coardă vibrantă e plasată într-un câmp magnetic, e posibil ca acele vibrații să fie convertite în curent electric. Înlocuiește cuvântul „coardă” cu „membrană” și ai descrierea succintă a modului în care funcționează telefonul. Din acest motiv, aplicația pentru patentare a lui Beauchamp a fost revizuită de mai multe ori, pentru a clarifica întocmai ce era inovator la noul instrument și ce anume era o simplă readaptare a unor patente deja existente.

Pe 10 august 1937, adică acum 78 de ani, Biroul pentru Invenții și Mărci a aprobat majoritatea pretențiilor lui Beauchamp, mai ales pe cele legate de unicitatea designului lui Frying Pan. Din păcate pentru Electro String Corporation, invenția s-a pierdut printre inovațiile competitorilor, astfel încât patentul primit a reprezentat un moment cu valoare istorică, mai degrabă decât economică.

Nu trebuie să uităm de Charlie Christian, cel care a făcut populară chitara electrică și a transformat-o în instrument solistic în jazz. Influența sa în muzică s-a întins dincolo de jazz și swing și ca atare a fost inclus în 1990 în Rock and Roll Hall of Fame.

 

 

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Comentarii

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail