PlayFilm – Imitation Game îți arată de ce a ajuns omenirea să aibă nevoie de computere

, 07 Feb, 15:49

Imitation Game este un film concentrat în jurul unui singur personaj: Alan Turing. El este omul care a gândit ce ar trebui să facă un computer și datorită ideii sale cel de-Al Doilea Război Mondial ar fi fost scurtat cu doi ani și 14 milioane de vieți.

Imitation Game este, în proporții corecte, un film despre Al Doilea Război Mondial purtat de genii, despre legile care pot distruge oameni doar pentru că sunt „bolnave“ de homosexualitate și despre computerul care i-a devenit omului unealtă acolo unde el și-a atins limitele. Acest review nu va fi despre film, ci despre omul-poveste pentru care ar trebui să vezi filmul: Alan Turing și munca lui.

Cine este Alan Turing?

Alan Turing, interpretat în Imitation Game de actorul Benedict Cumberbatch, a fost un matematician și criptograf britanic născut pe 23 iunie 1912. El este considerat „părintele“ computerelor și al inteligenței artificiale, preconizând că mașinile vor putea gândi, chiar dacă nu o vor face precum o facem noi. În fapt, există și un test care îi poartă numele pentru a verifica dacă un computer poate fi considerat om. Computerul trebuie să convingă trei judecători, iar anul trecut un algoritm a reușit să treacă drept un băiat de 13 ani în ochii unui judecător, dar experții nu s-au grăbit să afirme că acesta e începutul noii ere a inteligenței artificiale.

Revenind la Alan Turing, viața lui a fost ținută secretă timp de aproape șase decenii, deoarece a fost cel mai important om pe care l-a avut Marea Britanie, și chiar lumea, în lupta cu Germania nazistă. Alături de o echipă de matematicieni și criptografi, Turing a încercat și a reușit să spargă codul Enigma folosit de germani, creând un computer special pentru această sarcină (ilustrat mai jos).

computerul lui turing

Acțiunea aceasta este prezentată în detaliu în film, fiind pusă ca într-un sandwich între viața elevului Turing și viața lui de după Al Doilea Război Mondial. Totuși, nu lua filmul drept o biografie exactă a lui Alan Turing, sunt aspecte care diferă în ceea ce privește mediul în care a lucrat și cum a trăit. Sunt corecte crearea „mașinăriei Turing“ (cunoscută drept „Cristopher“ în film), spargerea codului Enigma și secretizarea detaliilor timp de mai mult decenii, sinuciderea lui Turing și lucrările sale în informatică, matematică și inteligență artificială (așa cum era percepută atunci, cel puțin).

El și-a recrutat oameni și printr-un puzzle publicat în „The Daily Telegraph“, detaliu prezentat în film, doar că timpul necesar pentru a-l face e de 12 minute, nu șase ca în Imitation Game. Acesta a fost publicat în 1942 și este accesibil online pe site-ul filmului Imitation Game.

Ce era Enigma și cum funcționa?

După ce Alan Turing ajunge în baza Bletchley, unde va lucra alături de alte minți de succes ale criptografiei și matematicii, este prezentată mașina Enigma pe care germanii o folosesc. Aceasta a fost coșmarul Aliaților în Al Doilea Război Mondial, iar Turing s-a gândit că doar o mașină poate bate o mașină și un cod crezut imposibil de spart.

Enigma funcționează după un principiu simplu în aparență. Este dotată cu o tastatură prin care se introduce textul, literă cu literă, dar iese un alt mesaj și doar cine are cheia potrivită îl poate citi. Cheia se schimba în fiecare zi, de aceea Aliații au avut mult de muncă până să spargă codul. Mașina Enigma controlează fiecare simbol prin rotoare, iar germanii au ales să schimbe codul zilnic ca inamicii să nu aibă timp să găsească cheia potrivită.

În timpul celui de-Al Doilea Război Mondial s-au construit circa 100.000 de mașini, iar despre acest episod al războiului s-a aflat în anii ’70. Există o Enigma expusă și în România, la Muzeul Comunicaţiilor şi Informaticii din București.

Mașina creată de Turing pentru a descifra codurile Enigma se numește „Cristopher“ în film, dar în realitate s-a numit „Bombe“ și „Victory“. Mai mult, ce a reușit Turing să facă a fost să eficientizeze o creație a unei echipe poloneze care a reușit să spargă codul Enigma în anii ’30.

masina turing

A prevăzut Alan Turing totul despre inteligență artificială?

Cu siguranță Alan Turing a intuit un lucru corect: oricât de bine ar calcula omul, computerul o face mai bine. Îi trebuie doar instrucțiunile corecte și este mai geniu decât un geniu.

„Chiar dacă o maşină ar ajunge să primească statutul de «fiinţă inteligentă», oare am putea să-i oferim şi statutul de «agent moral», adică acela care presupune, printre altele, capacitatea de a lua decizii morale în legatură cu ceilalţi, cât şi pentru ea însăşi?“, spune Cristian Ducu, expert în etică şi conformitate şi director al Centre for Advanced Research in Management and Applied Ethics, pentru „Adevărul“.

„Suntem departe de Samantha din filmul «Her», adică «un sistem de operare» capabil să înveţe singur şi să experimenteze gânduri noi, dincolo de ceea ce spune algoritmul din liniile de cod scrise de programatori“, a mai spus Ducu.

Chiar dacă testul Turing are peste 60 de ani, el va fi mai important ca niciodată acum. „Chiar dacă are mai bine de 60 de ani, testul nu este nici demodat, nici lipsit de sens astăzi, într-o eră dominată de dezvoltarea tehnologică. Dimpotrivă, aş spune că el devine relevant de-abia de acum încolo. Nu e lipsit de controverse, dar este o piatră de hotar pe care o considerăm «normală» ca o „maşină» să se califice drept «fiinţă inteligent㻓, a explicat Cristian Ducu.

Alan Turing a intuit ceea ce computerul va fi: unealta care să ne ajute (indiferent de cauză), iar Imitation Game este un film foarte bun pentru a afla cum, în secret, o echipă de oameni a încercat să creeze ceva ce nu exista pentru a opri ceva despre care se credea că nu poate fi oprită.

turing machine

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Comentarii

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail