Inovații de peste Prut, premiate în SUA: mănușa inteligentă și geamurile anticăldură

La Intel ISEF 2015, competiție care adună peste 1.700 de tineri străluciți din întreaga lume, au participat și două echipe din Republica Moldova. Frații de peste Prut s-au lăudat cu invenții utile și inovatoare, precum o mănușă inteligentă capabilă să interpreteze mișcările într-un mod inedit și o tehnologie care ar putea scădea considerabil costurile răcirii și încălzirii locuințelor și spațiilor de locuit. 

Pe Diana Marusic și pe Dumitru Sava, doi tineri foarte talentați din Chișinău, i-am cunoscut anul trecut, la ediția precedentă a evenimentului Intel Internațional Science and Engineering Fair, cel mai mare concurs de cercetare și inventică pentru tineri. Diana crease un software care le permitea programatorilor cu probleme de vedere să își desfășoare munca fără probleme, iar Dumitru crease un limbaj de programare nou, care permite amatorilor să creeze aplicații reușite fără prea multe cunoștințe.

Anul acesta, cei doi tineri au decis să facă echipă și au prezentat un proiect inedit care are un potențial comercial foarte mare, proiect care a obținut premiul patru la categoria ”Robotică”. Este vorba despre o mănușă inteligentă capabilă să interpreteze cu acuratețe mișcările mâinii, dar și gesturile. Cu toate că ideea nu este tocmai nouă, pe piață existând dispozitive similare, gadgetul creat de cei doi tineri în vârstă de 17 (Diana), respectiv 18 ani (Dumitru) costă foarte puțin.

Dacă o brățară Myo costă peste 100 de dolari, mănușa moldovenească a fost făcută cu numai 16 dolari, iar dacă ar ajunge să fie fabricată în volum mare, prețul ar scădea considerabil, putând să ajungă chiar la cinci dolari, după cum au declarat tinerii.

Cum s-a reușit această performanță? Dumitru și Diana au ales să aleagă un set de senzori ieftini, dar care fac minuni cu ajutorul unui software de inteligență artificială. ”Avem cinci magnetometri, pentru degete, și un senzor care combină un accelerometru și un giroscop. Magnetometrii pot detecta poziția în comparație cu vectorul magnetic al Pământului. În general, mănușile inteligente folosesc exclusiv accelerometri și giroscoape, senzori care au un preț cuprins între 10 și 30 de dolari. Un magnetometru costă numai un dolar și, având algoritmii foarte eficienți, am reușit să facem acești magnetometri să se comporte ca un senzor cu giroscop și accelerometru”, explică Diana, care s-a ocupat de partea hardware a proiectului.

O altă parte interesantă a mănușii moldovenești este faptul că cei doi liceeni au decis să facă public SDK-ul. SDK-ul (n.red. – Software Development Kit), explică Dumitru, este un nucleu software care le va permite altor programatori din întreaga lume să creeze diverse aplicații pentru mănușă. O posibilă întrebuințare a unui astfel de gadget este interpretarea limbajului semnelor. Practic, persoanele mute ar putea comunica mai ușor, fiindcă mănușa, ajutată de inteligența artificială, ar putea traduce gesturile în cuvinte rostite de telefon sau de laptop.

Oraşul din Europa care a câştigat inima turiştilor din întreaga lume. Din ce în ce mai mulţi vin aici, e un loc de poveste

Ce trebuie să faci cu rufele înainte de a le băga în maşina de spălat. Aşa nu se vor decolora

Totuși, gadgetul s-ar putea dovedi un succes comercial în ceea ce privește gamingul. ”Anul trecut, la ISEF, am testat un set de realitate virtuală și totul arăta foarte bine, dar nu puteam controla obiectele 3D. Cei mai mulți foloseau mouse-ul sau tastatura, dar noi ne-am gândit că cel mai bine am putea controla cu ajutorul mâinilor”, și-a aminitit Diana. Practic, cu puțin ajutor din partea dezvoltatorilor, mănușile low-cost ar deveni cel mai îndrăgit controler pentru jocuri.

Din Moldova vine răcoarea

Laurențiu Calancea și Gleb Vizitiv sunt tot din Chișinău, au 17 ani și au gândit un sistem capabil să ajute la reducerea poluării, dar și la reducerea facturilor la curent și la gaze. Cei doi tineri au câștigat premiul patru în cadrul categoriei în care au participat, fiind doi dintre cei peste 1.700 de elevi care au participat la competiția Intel ISEF.

Laurențiu și Gleb s-au folosit de o tehnologie existentă într-un mod complet inedit. Mai exact, cu ajutorul unor filtre polarizatoare, asemănătoare celor din ochelarii polarizați, ei au găsit o modalitate de bloca razele de căldură. ”Marea problemă este că sistemele de aer condiționat consumă foarte multă energie pentru răcorirea încăperilor. Acecste aparate scot căldura din interior, dar sistemul nostru nu permite căldurii să intre deloc”, a spus Laurențiu.

Cei doi băieți au creat niște ferestre care blochează căldura înainte ca aceasta să intre în încăpere. ”Tehnologia lucrează, preponderent, prin blocarea razelor infraroșii”, explică Gleb. În afară de filtrele polarizatoare mai integrează și un strat de cristale lichide, ca cele găsite în monitoare și televizoare.

Tehnologia ar avea cel mai mare impact în momentul în care ar fi aplicată clădirilor zgârie-nori. Acestea sunt, de cele mai multe ori, acoperite cu geamuri pe toată suprafața, iar proiectul celor doi tineri din Chișinău ar permite o scăderea a costurilor pentru răcire cu până la 60%. În afară de avantajele financiare, există și avantaje pentru planetă: consumul de energie redus ar duce la o scădere a poluării.

Sisteme similare există, dar sunt pasive, blocând și lumina (ca ochelarii de soare), nu numai razele infraroșii. ”Până acum, pe piață nu există un astfel de sistem”, s-a mândrit Laurențiu. Tehnologia presupune o conexiune la rețeaua de curent electric, dar consumul este considerabil mai mic decât în cazul aparatelor de aer condiționat, explică tinerii. Partea cea mai bună este că nu numai vara se poate beneficia de invenția moldovenilor, ci și în timpul iernii, sistemul nepermițând căldurii să iasă.

Playtech s-a aflat săptămâna aceasta în Pittsburgh, SUA, unde a avut loc evenimentul Intel ISEF 2015. Competiția adună, anual, peste 1.700 de tineri liceeni din întreaga lume. Printre ei s-au numărat, la fel ca și la edițiile precedente, minți strălucite din România, dar și din Republica Moldova.