Generația „N-am“: Cum sunt cei care vor crea orașul inteligent

, 21 Apr, 14:22

La etajul 7 dintr-o clădire de la Eroilor, Bogdan îmi povestește cum în seara precedentă a gândit o aplicație care poate deveni un startup de succes în corporații. A făcut asta în trei ore, de la idee la proiect, și el numește asta rapid prototyping. Biroul în care sunt este al Qualitance și de la Bogdan Răduță și Ioan Iacob aflu cum poate Bucureștiul să fie un oraș inteligent. Și poate.

În urmă cu o lună, Qualitance prezenta în fața a 150 de studenți avantajele conceptului rapid prototyping și cum poți în doar câteva ore, chiar două, să creezi o aplicație mobilă. N-am ajuns la acel eveniment, dar am discutat ulterior cu Ioan Iacob, managing partner, și Bogdan Răduță, director de tehnologie. Pe scurt, Qualitance se ocupă de software și promovează conceptul rapid prototyping. Mai bun, mai rapid, mai eficient pentru clienții săi și pentru noile infrastructuri care apar.

România se mândrește că are mulți programatori, dar mai ales că are oameni inteligenți și creativi. Se mândrește ea, dar dacă te uiți la nivel instituțional, nu avem soluții software cu care să ne lăudăm. O capitală de tipul Bucureștiului ar putea fi eficientizată nu neapărat prin proiecte complexe, ci prin schimbul de informație între actorii săi – cetățeni, autorități, mașini, sisteme de transport și chiar automate de diverse tipuri.

Bogdan Răduță, CTO Qualitance

Bogdan Raduta, CTO Qualitance

„Noi vedem lucrurile puțin mai democratizat, cu aplicații mici, cum este aplicația de care povestea Bogdan, care reușesc să conecteze sisteme cu anumite funcționalități cu scopul de a îmbunătăți viața oamenilor din orașul respectiv și punem preț pe lucruri pe care le construiești și îți aduc valoare foarte repede, după care, desigur, poți să optimizezi“, explică Ioan. Proiectul lui Bogdan a pornit de la ideea: nicio masă de prânz singur.

Dat fiind programul său încărcat, când ajunge la prânz este mai mereu singur. Astfel, el a gândit o aplicație care să îl arate disponibil pentru a împărtăși prânzul cu cineva într-o anumită zonă. Omului îi este satisfăcut un confort psihic, restaurantului un confort financiar: mai puține mese ocupate de un singur om. Ar putea avea succes? Desigur, dacă ar genera valoare pentru utilizator, după cum spune Ioan.

Un oraș plin de senzori care „simt“

„Smartphone-ul este preferatul lui Bogdan și este un instrument foarte puternic, poate fi unul dintre senzorii de bază pentru un oraș inteligent. Are GPS, poți identifica fluxul de oameni, poți să creezi hărți ale aglomerației, densitatea de mașini dintr-o zonă… practic, sunt niște oportunități nelimitate“, explică Ioan. După cum vezi în acest scenariu, sunt schimbate niște informații. Acest schimb se face cu acordul părților și există niște limite pe care oamenii sunt dispuși să le treacă sau nu.

Ioan Iacob, managing partner Qualitance

Ioan Iacob, managing partner Qualitance

Totuși, esențial este că fiecare nou proiect va fi implementat cu diverse riscuri de intimitate și de securitate. Nici încuietorile clasice nu sunt infailibile, cum nici sistemele software nu sunt de netrecut.

„Riscurile sunt cu atât mai mari, când ai un sistem centralizat. De aceea, distribuirea și democratizarea sunt mai bune și din punct de vedere al securității, și din punct de vedere al faptului că apar sisteme mici care rezolvă probleme de o anumită natură. Având mai multe sisteme paralele, care, de fapt, comunică prin anumite puncte, e destul de greu să distrugi totul, e ca un ADN. Sigur că o să penetrezi unul dintre ele, dar nu poti să le penetrezi pe toate“, susține Bogdan.

Fețele generației „N-am“ și cum se anunță viitorul ei

După câteva decenii bune de comunism, românii au dezvoltat un puternic simț al proprietății și au vrut să aibă totul al lor. Tinerii care vin acum sunt ai unei generații care nu ține neapărat să aibă casă, ci preferă chiria și Airbnb când călătorește în afară, iar Uber a devenit, tot mai des, un mijloc de transport preferat. Este generația care își creează singură televiziunea pe YouTube și știrile pe Facebook.

Aceasta este generația „N-am“, după cum o denumea Sorin Ovidiu Vântu, dar fără să întrevadă cât de multă dreptate avea cu adevărat. Într-un oraș inteligent, cu totul la comun, suntem pe deplin generația „N-am“? „Este o întrebare interesantă și nu ne-am gândit la ea din acest punct de vedere. Ideea ai cărei mari fani suntem este de sharing (n.red. – a împărtăși). Informațiile sau cunostințele pe care le ai dacă le ții doar pentru tine nu reprezintă nimic, nu activează nimic, nu construiesc valoare și nu produc nimic“, afirmă Ioan.

La una dintre conferințele pe care ei le-au susținut despre conceptul rapid prototyping a venit unul dintre organizatori și le-a spus să nu mai vorbească despre ele, căci le-ar putea fi furate. „El a omis că nu sunt ale noastre, nu pot să ni le fure, dar ceea ce este al nostru este că astăzi putem vorbi despre tehnologiile astea, putem vorbi despre ultimele și cele mai puternice dintre ele. Mâine vom putea să facem exact același lucru, dar încremenirea asta într-un proiect, să te ții agățat de o informație pentru că doar tu o știi mi se pare fatal“, completează Ioan.

Pentru viitor, cei doi mi-au spus că speră ca generațiile viitoare să învețe să pună mai bine cunoștințe la comun. „Lucrurile se duc spre o societate care colaborează mult mai mult și cred că asta este și ideea de la care s-a pornit construirea unui oraș inteligent, ideea de la care au plecat Uber sau Airbnb și toate site-urile și aplicațiile prin care poți să îți faci rezervări la restaurante sau alte locuri“, conchide Ioan Iacob.

 

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!

Comentarii

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail