06 iun. 2014 | 19:18

Interviu cu tânărul inventator al dispozitivului care ar fi putut salva viețile celor morți în tragedia aviatică din Apuseni [VIDEO]

ACTUALITATE
Interviu cu tânărul inventator al dispozitivului care ar fi putut salva viețile celor morți în tragedia aviatică din Apuseni [VIDEO]

Pe 20 ianuarie 2014, Zborul RFL111 al Școlii Superioare de Aviație Civilă ateriza forțat, în munții Apuseni, lângă localitatea Petreasa, situată la limita dintre județele Cluj și Alba. Invenția realizată de Robert-Valeriu Coțofană, un tânăr târgoviștean, ar putea preveni astfel de situații pe viitor.

robert cotofana

La bord avionului se aflau Adrian Iovan (pilot cu 16.000 de ore de zbor efectuate), Răzvan Petrescu (copilot), doctorii Radu Zamfir (Spitalul Fundeni), Valentin Calu (Spitalul Elias), Cătălin Pivniceru (Spitalul „Sfânta Maria“) și Sorin Ianceu (Spitalul Municipal din Beiuș) și Aurelia Ion (voluntar, studentă în anul V la Institutul de Medicină Militară din București).

În timp ce avionul decola de pe Aeroportul Henri Coandă, Robert era la facultate. ”Era prima zi de presesiune și țin minte că am avut un colocviu”.

Din cauza ceții, Adrian Iovan a fost nevoit să aterizeze forțat în Munții Apuseni. La ora 16.16, el a sunat la 112, pentru a anunța autoritățile. Abia la ora 21.13, victimele au fost depistate și la ora 22.05 a început evacuare răniților. Între timp, Iovan și Aurelia Ion au murit din cauza rănilor și a hiportermiei. Tehnologia proastă a fost învinuită pentru morțile lor.

„Când m-am întors acasă, am pornit televizorul și am vazut știrea. Mă așteptam să îi găsească rapid, dar apoi am văzut că orele treceau și nu se întâmpla nimic”, își amintește el.

HAAL

H.A.A.L

”Am observat că în societate se întâmplă anumite accidente și există o problemă privind depistarea lor în timp util. Când s-a întâmplat accidentul din Apuseni, am observat că timpul autorităților a fost îngreunat pentru că nu se cunoșteau cu exactitate coordonatele GPS. Am decis că trebuie să fac ceva care să ne scape de această problemă. Era nevoie de un dispozitiv prin care să obțin rapid o localizare a oricărui accident”, povestește Robert.

Tânărul de 23 de ani este student la Universitatea Valahia din Tâgoviște, unde studiază automatica și informatica aplicată. De curând, el a câștigat premiul cel mare, în valoare de 7.000 de euro, în cadrul concursului Tech School, organizat de UPC. Robert este înalt și atletic. Are o voce foarte clară și ochii lui îți urmăresc constant privirea, ca să se asigure că asculți ce îți spune.

Totuși, e destul de greu să nu îl asculți când vorbește, pentru că invenția lui ar putea salva vieți. Gadgetul creat de el se numește H.A.A.L. (Human Accident Alert and Locator) și a fost creat în cinci luni. H.A.A.L. este format din două elemente separate, de dimensiunile unor pachete de țigări.

Unul din elemente trebuie purtat de o persoană sau instalat în mașini sau avioane. Acesta supraveghează în mod continuu accelerațiile și decelerațiile la care este supus corpul uman, avionul sau autoturismul. Dispozitivul este construit cu ajutorul unui microcontroller Arduino și are în dotare o cartelă SIM. În cazul unui impact, acesta trimite, către al doilea element, o alertă, compusă dintr-un număr de telefon, coordonatele GPS și forța impactului. Informațiile sunt trimise prin GSM către cel de-al doilea element.

Acesta trebuie instalat într-un computer și, cu ajutorul unui software special, le ajută pe autorități să descopere cât mai rapid locul în care a avut loc accidentul. Această ”jumătate” de H.A.A.L este capabilă să primească informațiile de la mai multe dispozitive de localizare, funcționând ca un centru de primire a SMS-urilor. În momentul de față, serviciul de urgență 112 nu poate localiza automat coordonatele GPS, motiv pentru care intervenția autorităților în cazul accidentului din Apuseni a fost îngreunată.

Robert are planuri mari pentru dispozitivul său. El ar vrea chiar să integreze H.A.A.L. într-un smartwatch, Pentru asta, el se va folosi de cei 7.000 de euro câștigați, însă mai are nevoie de aproximativ un an ca să micșoreze considerabil invenția.

Drumul către Marte

”Pasiunea pentru electronică am descoperit-o la 14 ani. Până atunci am avut inclinații către roboței și mașinuțe, dar nu era ceva serios. La 14 ani m-am dus la cursurile de electronică de la Palatul Copiilor. Acolo am aflat cum se fac cablajele, ce înseamnă electronica, în mare”, explică Robert, la fel cum și-ar prezenta un super-erou povestea de origine.

În tainele roboticii s-au instruit singur. ”La început făceam roboței, după care am început să fiu interesat de gadgeturi de genul H.A.A.L, care fac ceva, care transmit alerte, care identifică fețe, care ascultă comenzi”, mai spune el. Robert știe să facă și roboței de luptă și anul trecut a participat la competiția internațională RoboChallenge, din Viena, unde a construit un robot cu inteligență artificială care se comporta ca o mașină de Formula 1.  De asemenea, el a dezvoltat și sisteme de automatizare și un software pentru PC care recunoște fața utilizatorului și îl salută.

Profesorul de la Palatul Copiilor din Târgoviște, domnul Ghițeanu Ion a fost ca un mentor pentru el. ”Practic, dumnealui m-a adus în lumea asta a roboticii, a electronicii și a ingineriei”, spune Robert pe un ton serios, cu vocea mai joasă cu octavă.

Tânărul de 23 de ani își trăiește viața ca orice student, împărțit între facultate și distracție. Își petrece timpul liber ascultând muzică și uitându-se la filme, ieșind în oraș cu prietenii sau făcând mișcare. Totuși, munca e muncă, așa că proiectul său primește o atenție mare din partea lui. La H.A.A.L. lucrează câte cinci ore zilnic.

Povestea lui Robert va fi și la T3ch în 3, sâmbătă, 14 iunie, la Prima TV

După ce termină facultatea, visul lui este să lucreze la Agenția Spațială Europeană. ”Mi-ar plăcea să ajung să trimit roboți pe Marte sau pe Lună”. Totuși, înainte ca acest supererou în devenire își va putea trimite creațiile în Spațiu, el plănuiește să își facă studiile de masterat în domeniul inteligenței artificiale.