Istoria Android – de la 1.0 la 4.0, in cativa pasi simpli (Partea a II-a)

, 10 Feb, 11:06

 

Am promis ca revenim cu partea a II-a a Istoriei Android, asa ca iata. Ati citit partea I?

Android 2.1 – alt Eclair, acelasi nume

nexus-one-300Desi cei de la Google au refuzat sa-i dea si un nume de prajitura versiuni 2.1, motiv pentru care acesta a ramas in istorie tot ca Eclair, aceasta a adus cateva modificari substantiale sistemului de operare. Ideea de poza de fundal activa sau „Live wallpaper” a fost una dintre cele mai evidente modificari aduse platformei. Practic, in locul unei imaginii statice pe fundal puteti avea o aplicatie cu elemente dinamice care, chiar daca are un impact destul de mare asupra vietii bateriei, este cel putin interesanta, daca nu si utila. Legat de partea de utilitate, pentru a demonstra functia, odata cu 2.1, Google a dat voie ca fundalul sa poata fi setat ca sectiunea din Google Maps aferenta locatiei in care te afli.

Chiar daca este departe de a fi noua, ideea de speech-to-text, care probabil nu va fi niciodata perfecta, a venit pe Android tot odata cu 2.1. Virgula de pe tastatura implicita Android s-a schimbat in microfon, iar orice camp de text putea fi completat cu ajutorul vocii. Odata cu trecerea timpului, chiar daca nu a fost folosita foarte intens, aceasta functie a ajuns acum si pe terminalele cu iOS, odata cu versiunea 5.0. Nici ecranul de deblocare nu a fost ocolit de update-uri. Daca pe 2.0 printr-o miscare curbata de swipe puteai debloca telefonul sau il putea trece in mod silentios, odata cu Android 2.1 respectiva miscare a devenit dreapta. Pe langa acest aspect, si ceasul de pe ecran a suferit modificari in ceea ce priveste dimensiunea si tipul fontului folosit. Daca aceste modificari sunt benefice tine de gust.

Intr-o perioada in care din ce in ce mai multe companii au alterat experienta Android oficiala cu teme si aplicatii care le inlocuiau pe cele din fabrica, odata cu Android 2.1 Google s-a imprietenit cu HTC pentru a crea smartphone-ul Nexus One. Acesta a fost unul din cele mai atractive terminale, si oferea un display AMOLED WVGA, un procesor Snapdragon tactat la 1 GHz si venea cu o experienta originala marca Google in ceea ce privea sistemul de operare, complet nealterata. Compania din Mountain View a fost asa de mandra de acest terminal incat a inceput sa-l comercializeze pe website-ul oficial, un fenomen care nu s-a mai intamplat pana la acel moment.

Android 2.2 – Froyo



Lansat pentru prima oara la mijlocul lui 2010 si aterizat pentru prima oara pe Nexus One, Froyo venea cu schimbari majore atat in ceea ce priveste interfata, si implicit ecranul principal, cat si in ceea ce priveste functiile din spate. Zona de start, din 3 ecrane in cazul Froyo a ajuns la 5 ecrane principale, iar in colturile din dreapta si stanga jos au inceput sa apara niste puncte al caror scop era sa evidentieze pe ce pagina va aflati.

Cele 3 icoane aferente accesului la camera-gallery-22functia de telefon, la aplicatii sau la browser-ul web in cazul 2.2 au fost inlocuite cu niste versiuni mai simple, mai estetice si cu un grad mai ridicat de transparenta. Aplicatia implicita de acces la galerie, o functie extrem de importanta de altfel, acum venea cu suport pentru accelerometru. Puteati intoarce smartphone-ul si se rotea si poza pe ecran. Tranzitiile intre poze si de la galerie la o anumita poza au fost finisate pentru un nivel suplimentar de „wow”. Pentru prima oara a aparut functia de mobile hotspot. Aceasta va permitea sa creati un hotspot WiFi pentru a partaja conexiunea la internet de la operator cu alte dispozitive. Din pacate, aceasta a fost dezactivata de cele mai multe companii de telefonie si putea fi activata doar in schimbul unei sume de bani suplimentare.

Tot Froyo a permis utilizatorilor sa inlocuiasca ecranul de blocare implicit al smartphone-ului, cel care implica trasarea unui model liniar, cu un cod format din patru cifre de tip PIN. Incercand sa atace mediile business, sau mai bine zis suprematia Blackberry de la acel moment in acest segment de piata, Google a imbunatatit odata cu lansarea Android 2.2 suporul pentru functiile avansate din Microsoft Exchange.

Android 2.3 – Gingerbread


Versiunea Gingerbread de Android a venit si cu un nou smartphone oficial din partea Google. Creat in colaborare cu Samsung, Nexus S a fost o variatie destul de mare de la conceptul clasic de smartphone cu Android. Integral negru si cu un ecran de calitate superioara, Nexus S a fost primul care a renuntat la biluta de la baza panoului pentru navigare.

keyboard-23In ceea ce priveste noul OS, chiar daca nu vorbim de o schimbare majora, fapt evident din lipsa schimbarii prefixului, 2.3 a venit cu o serie de schimbari minore. Widget-urile din fabrica au beneficiat de mici schimbari estetice iar bara de status in loc sa fie alba cu text negru a devenit neagra cu text alb, cateva elemente care au simplificat interfata si au dat un look mai finisat intregii experiente de utilizare.

Odata cu Gingerbread, functiile de copy si paste au permis pentru prima oara selectia de cuvinte individuale cand venea vorba de selectarea textului. Pana in acel moment era obligat sa selectezi casute intregi de text. Tastatura implicita a beneficiat de primul makeover considerabil de la Cupcake. Spatialitatea tastelor s-a modificat, la fel si culorile folosite, si nu in ultimul rand, utilizatorul putea folosi conceptul de multitouch pentru a acesa simbolurile suplimentare ale anumitor taste tinand apasat pe Shift.battery-23

Faptul ca pe Android puteau rula fara probleme N aplicatii, in foarte multe cazuri avea un efect devastator asupra bateriei. Odata cu Gingerbread printre aplicatiile implicite a fost integrat un utilitar care facea o treaba foarte buna in a monitoriza ce aplicatii consumau cea mai multa energie electrica si cel mai mare procent din puterea procesorului. Desi ca functionalite suplimentara respectivul utilitar nu venea cu foarte multe functii, volumul de informatii oferite era extrem de prietenos. Tot Android 2.3 a fost primul sistem de operare care suporta utilizarea a doua camere pe un singur aparat, o functie care abia ulterior a ajuns sa fie folosita de aplicatii precum Skype sau Yahoo! Messenger.

O functie pe care se face o promovare teribila in acest moment este NFC sau Near Field Communication. Aceasta tehnologie, integrata pentru prima oara in Gingerbread, nu a fost extrem de utila initial. Odata cu aplicatia pentru plati mobile Google Wallet, aceasta a devenit un hit in Statele Unite. Ramane sa vedem daca acest tip de interactiune intre dispozitive va devenit popular si la noi.

Primele jocuri mai interesante pe Android au venit tot odata cu versiunea 2.3, datorita unor noi API-uri lansate de Google pentru a permite dezvoltatorilor de aplicatii sa aiba acces low-level la partea de audio a apartului, la senzori si la cipul grafic. Ideea din spate era ca noul SO sa mai recupereze din handicapul pe care il avea plaforma in fata iOS-ului.

Android 3.x – Honeycomb

 

home-30Reusind sa nu se abata de la regula initialelor in ordine alfabetica din numele versiunilor de Android, cu Honeycomb Google a incercat sa adreseze elefantul din camera. Dominatia tabletelor a fost atacata de Google printr-o noua colaborare cu Motorola. Xoom-ul, impreuna cu noul Android, era o deviatie majora de la directia clasica pe care o urmase Google si a facut o treaba buna in a arata intentiile gigantului pentru tablete. Desi nu a ajuns nici acum sa ocupe o cota impresionanta din piata, sistemul de operare 3.x a fost un pas vital catre unificarea platformelor cu ecrane mai mici sau mai mari, care s-a dovedit a fi 4.0.

Prima schimbare evidenta de interfata a fost culoarea. Verdele a fost inlocuit cu albastru in toate colturile interfetei, indiferent daca faceai referire la widget-ul de ceas, la background-ul implicit, la butoanele virtuale sau la simbolul de baterie. Nici cele 5 ecrane principale nu au fost ocolite de schimbari. Alegerea widget-urilor acum includea un preview in timp real pe ecran iar partea de pozitionare se reflecta in micsorarea pentru cateva secunde a tuturor celor 5 ecrane pentru a oferi utilizatorului posibilitatea sa aleaga cel mai confortabil aranjament.buttons-30

Butoanele fizice au fost inlocuite cu butoane virtuale. Back, Home, Menu sau Search, extrem de evidente pe marginea unui smartphone cu Android 2.3, acum au fost inlocuite cu niste simboluri pe ecranul principal pozitionate in coltul din stanga jos. Principalii beneficiari ai acestei tranzitii au fost producatorii de tablete si dezvoltatorii de aplicatii. Producatorii OEM nu mai trebuiau sa aloce spatiu din marginea ecranului pentru butoane fizice iar dezvoltatorii puteau modifica aspectul respectivelor butoane dupa bunul plac si daca era cazul, le puteau ascunde.

widgets-30Partea de multitasking, extrem de importanta la o tableta a fost facuta cu cap in cazul Honeycomb, desi unele guri rautacioase ar putea spune ca fost inspirata din WebOS. In definitiv, unul din personajele importante din spatele interfetei WebOS, Matias Duarte, cu ceva timp inainte de Honeycomba a ajuns in bratele celor de la Google, particularitate care trebuia sa fie evidenta undeva. Revenind la multitasking, mascat in Honeycomb sub forma aplicatiilor recente, in cazul tabletelor cu Android era accesibil la o simpla apasare de buton virtual. Daca apasati pe o sageata orientata in sus, din coltul din stanga jos al ecranului, puteti vedea toate aplicatiile deschise impreuna cu un thumbnail al ultimului ecran din respectivul program. Pe langa utilitatea acestei functii, implementarea aleasa de Google, combinata cu tranzitiile fara intarzieri pe o mare parte din tablete au transformat lucrul cu mai multe programe intr-o experienta extrem de placuta.

Legat de interfata, un detaliu important pentru dezvoltatorii de aplicatii pentru tablete cu Android, a fost dat de posibilitatea integrarii continutului pe mai multe coloane, asemanator cu meniul de configurare al sistemului de operare. Oferind posibilitatea de a profita mai bine de suprafata mai mare a panoului unei tablete, utilizatorii au si o viziune mai clara in ceea ce priveste continutul afisat. Pe langa acest aspect, in partea de sus a fiecarei aplicatii create pentru Honeycomb exista un set de butoane sau meniuri care nu fac decat sa eficientizeze si mai mult interactiunea pe care o ai ca utilizator cu diverse aplicatii.widget-31

In ceea ce priveste versiunile 3.1 si 3.2, modificarile nu au fost neaparat minore, insa au fost mai degraba optimizari ale unui sistem de operare care oricum era destul de bine pus la punct. Practic s-au rezolvat o mare parte din problemele de stabilitate ale sistemului de operare Android 3.0, iar unde a fost cazul si s-a putut, configuratiile hardware au inceput sa fie folosite si mai eficient ca pana atunci iar consumul energetic a scazut intr-o anumita masura. Un detaliu estetic in ceea ce priveste versiunea 3.1 de Honeycomb a fost dat de posibilitatea modificarii dimensiunilor widget-urilor de pe ecranul principal. Practic, cu un sistem format din ancore in fiecare colt puteti defini cat de mai sau de mic poate fi volumul de informatii dintr-un widget.

Android 4.0 – Ice Cream Sandwich


void(0)Cea mai moderna versiune de Android a venit pe piata odata cu Galaxy Nexus, un al doilea parteneriat cu Samsung dupa succesul modelului Nexus S. Desi noul Ice Cream Sandwich este fara indoiala cea mai mare colectie de schimbari ale platformei, este evident ca o mare parte din ideile implementate aici au venit mai degraba din experienta Honeycomb decat Gingerbread.

Butoanele virtuale au devenit dominante in defavoarea butoanelor fizice, nuantele omniprezente de verde au prins o tenta de albastru, suportul pentru widget-uri s-a imbunatatit considerabil, iar multitaskingul a devenit mult mai util odata cu includerea micilor thumbnailuri aferente fiecarei aplicatii deschise. Pana si ideea de action bar, sau bara de meniu daca o putem numi asa, din partea de sus a unei aplicatii deschise s-a portat de pe Honeycomb pe Android 4.0.

Avand in vedere fuga dupa rezolutii din ce in ce mai impresionante una dintre cele mai importante schimbari la Android 4.0 vine din cele mai mici detalii. Caracterele folosite, literele si cifrele, de acum inainte, in loc sa fie reprezentate cu un font care a ramas in istorie ca Droid, vor fi reprezentate de catre Roboto. Noul font este un pic mai citet pe ecranele high res actuale se si scaleaza foarte bine indiferent de diagonala ecranului.keyboard-40

Pe partea de notificari, intotdeauna laudata la Android, ICS a venit cu o schimbare majora. Desi notificarile puteau fi accesate cu usurinta tragand in jos cu degetul de marginea superioara a ecranului, abia acum, la versiunea 4.0 se pot sterge notificari individuale. Pana in acest moment singura solutie era eliminarea tuturor notificarilor printr-o singura apasare de buton.

Introducerea textului pe orice platforma are o rata de succes care de multe ori i se poate atribui in proportie de 100% tastaturi folosite, virtuale sau fizice, la 4.0 precizia este orientata in alta directie. Orice cuvant gresit este subliniat automat, iar dictionarul folosit si sistemul de adaugare al unui cuvant nou in dictionar este perfectionat, iar aceste fapte duc la transformarea tehnoredactarii pe un dispozitiv cu ICS o experienta mult mai utila si eficienta.

La capitolul home screen, cateva elemente par inspirate din iOS, insa cei de la Android au facut o treaba foarte buna ca noile elemente sa nu para copiate. ICS vine cu foldere care se pot crea cu o usurinta teribila. Nu e nevoie decat sa trageti o icoana peste alta icoana, moment in care un teanc 3D format din icoanele respectivelor aplicatii devine vizibil si ii puteti da un nume. Zona de jos in care v-ati obisnuit sa aveti accesibile cateva functii precum cea de telefon, browser sau mesaje acum este complet particularizabila. Sub forma conceptului de aplicati favorite, in bara de jos puteti pune orice aplicatie va incanta si puteti elimina orice aplicatie pe care nu o utilizati incredibil de des.

data-40Android Beam este prima implementare utila a protocolului NFC. Cu aceasta functionalitate puteti transmite diverse tipuri de date intre doua terminale compatibile si este suficienta o singura atingere intre ele. In acest moment, Google a facut publica o implementare a ideii de Android Beam, insa din pacate nu ofera o experienta foarte particularizabila.

Ideea de deblocare cu ajutorul chipului poate functiona ca un strat suplimentar de securitate, insa personal mi se pare o solutie destul de slaba, avand in vedere ca e suficient sa ai o poza cu proprietarul pentru a-i debloca smartphone-ul. In alta ordine de idei, optiunea este interesanta si este placut sa te poti juca cu orice tine de recunoastere faciala. Daca Android 2.3 a venit cu o aplicatie perfecta pentru monitorizarea in detaliu a consumului de energie electrica sortat in functie de procese si aplicatii, nou ICS vine cu o aplicatie asemanatoare de management al traficului de date. Aceasta va permite sa vedeti in detaliu ce aplicatii consuma banda si in acealasti timp va permite sa definiti o limita lunara in cadrul careia sa va incadrati cand vine vorba de interenet pe 3G.

Daca vorbim de aplicatii oficiale actualizate, Google a facut o treaba foarte buna in a-si personaliza casuta de e-mail si calendarul. Casuta de Gmail acum este mai mai clara si mai eficienta pe Ice Cream Sandwich. Nu lipseste nici macar Action Bar-ul facut popular de Honeycomb. Aplicatia de calendar, suporta acum mai multe conturi in ascoiere cu dispozitivul, si poate integra intr-un singur format prietenos toate informatiile de care aveti nevoie.

Android 5, 6, 7

 

Chiar daca privim cu mintea deschisa directia spre care s-ar putea orienta Google cu a sa platforma, este evident ca utilizatorii vor dicta prin intermediul feedback-ului o parte din functionalitatea viitoare a platformei. Mai dubios este rolul producatorilor OEM care desi ai avea impresie ca devin din ce in ce mai deschisi, ajung sa ia bucata de paine de la Google si sa o personalizeze cat mai agresiv pentru a reusi sa se diferentieze de concurenta. Desi unele schimbari sunt benefice, cele mai multe ,,adaosuri” aduse de HTC, Samsung, LG, ZTE, sau alti producatori de hardware nu fac decat sa ingreuneze un sistem de operare care oricum nu este foarte bland cu resursele. Daca sunteti de acord cu mine, si vreti cea mai buna performanta pe un echipament nou, chiar daca nu este la fel de ,,impopotonat”, incercat sa adoptati un dispozitiv din familia Nexus. Daca nu va impresioneaza teribil la capitolul design, aveti in vedere un simplu lucru: respectiva experienta Android este gandita integral de cei de la Google pentru a se comporta cat se poate de bine pe respectivul terminal. E evident ca veti gasi configuratii mai puternice la capitolul hardware, intrucat aceasta este o a doua cursa intre producatori, dar un Nexus reprezintao medie care nu trebuie sa te spulbele cu performanta. Acesta trebuie sa-ti arate un sistem de operare care se misca impecabil pe un smartphone, iar la acest capitol fiecare Nexus a fost aproape perfect.

Daca ar fi sa tragem o linie, pe termen scurt este evident ca Ice Cream Sandwich este viitorul. Indiferent cat de mare este presiunea asupra producatorilor de echipamente de a scoate dispozitive noi, cu Ice Cream Sandwich presiunea pare sa fie sa lanseze actualizari software pe echipamentele deja existente. In ceea ce priveste denumirile, e o adevarata aventura sa vezi la ce termen mai ajunge Google incercand sa mentina ordinea alfabetica a dulciurilor. Urmatoarea litera in alfabet e J, voi cum credeti ca se va numi versiunea 5.0?

Ți-a plăcut acest articol?
Informează-te și ține-i la curent și pe prietenii tăi.
Abonează-te la newsletter pentru ultimele noutăţi!
Citeşte şi...

Comentarii

„… voi cum credeti ca se va numi versiunea 5.0?”
Jelly Bean.

Ghilimele le intelegem dar intrebarea ta nu prea , versiunea Android 4.0 se numeste Android 4.0 Ice Cream Sandwich…. dahaaa ….

Prietene,Alexandru i,matale ai fost beat cand ai postat,nu vezi ca autorul articolului a intrabat cum credem ca se va numi versiunea viitoare 5.0,nu 4.0 care exista deja….dahaaa…
Revenind la articol,viitorul 5.0 s-ar putea numi”jellycake”

sunt curioasa care va fii diferenta dintre 4.0 si 5.0, am vazut cateva sugestii insa pana nu vad nu cred, poate sa apara odata cu s3?

Numele noului android vă începe cu „L”. Dece? Prima versiune era Android a doua nu știu… A 3 a începea cu c apoi cu d… Și tot asa după alfabet. Deci după o Vine L.

Comments are closed.

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te acum la newsletter și primești cele mai noi: Articole, Review-uri, Tutoriale și Prețuri direct pe adresa ta de E-mail